De câte feluri este ceaiul și care sunt caracteristicile diferitelor tipuri de ceai

Nu este un secret pentru nimeni ca noi, cei de la Matchabar, suntem fani declarați ai ceaiului verde și al Matcha. Acest lucru nu înseamnă că nu apreciem și nu savurăm din când în când și alte tipuri de ceai. Copii ai aceleiași mame, planta de ceai cunoscută sub denumirea științifică de Camellia sinensis, fiecare dintre diferitele tipuri de ceai existente în lume au particularitățile lor. De exemplu, gustul ceaiului variază în funcție de procesul de fabricație, de zona din care sunt recoltate frunzele de ceai, ba chiar și de specia (hibridul) de Camellia sinensis din care au fost culese frunzele respective. De aceea ceaiul verde nu este doar ceai verde și avem diferențieri de genul ceai verde japonez, ceai verde chinezesc, etc. Iar dacă vrem să mergem și mai în adâncime nu există un singur ceai verde japonez ci ceai verde Sencha, Ichibancha, Kukicha, etc. fiecare dintre ele având caracteristici distincte din punct de vedere al gustului, culorii ba chiar și al concentrației de nutrienți. Și pentru că site-ul nostru vă propune și alte tipuri de ceai, nu doar ceai verde japonez sau matcha, în articolul de față ne propunem să vă oferim câteva informații și despre aceste ceaiuri.

Ceai negru

Ceaiul negru este cu siguranță unul dintre cele mai cunoscute tipuri de ceai din lume. În China este cunoscut ca ceai roșu și își datorează culoarea închisă proceselor de recoltare și de oxidare prin care trece înainte de a fi ambalat și expediat către noi, consumatorii finali. Astfel, frunzele de ceai sunt lăsate să se usuce și să se oxideze pentru perioade lungi de timp. Cu cât gradul de oxidare este mai mare, cu atât este mai închisă culoarea ceaiului iar gustul mai pronunțat. Deși își are originea în China, ceaiul negru este un simbol al fostelor colonii ale Marii Britanii unde este produs la scară largă. India de exemplu, este locul de origine al faimosului ceai negru Darjeeling, denumire dată de zona în care plantele de Camellia sinensis sunt cultivate, ceai care este și cea mai consumată specialitate de ceai negru indian din lume. Alte specialități de ceai negru de care poate ați auzit sunt ceaiul negru Assam sau ceaiul negru Earl Grey, un ceai negru aromatizat cu ulei de bergamotă și despre care se spune că ar fi fost inventat de Contele (Earl) Gray, în secolul XIX. Kenya este un alt mare producător de ceai negru, continentul african fiind un loc propice pentru cultivarea ceaiului. 

Gustul ceaiului negru este puternic și are note fructate, de malț sau caramel, ce diferă foarte tare în funcție de terroir-ul (sol, climat, topografie) din care ceaiul provine. Un alt factor care poate influența gustul ceaiului din ceașca dvs. este metoda de preparare, mai exact timpul de infuzare și temperatura apei. Acest lucru este valabil în cazul tuturor ceaiurilor și de aceea este recomandat să urmați à la lettre instrucțiunile de preparare.

Ceai verde

Nu vom zăbovi aici foarte mult asupra ceaiului verde dar asta doar pentru că am dedicat deja articole de blog și pagini de site acestui tip de ceai pe care noi îl iubim nu doar pentru gust, ci și pentru proprietățile sale benefice. Cu toate acestea nu putem să nu menționăm aici Rolls Royce-ul ceaiurilor: Matcha. Cu siguranță cel mai potent ceai din lume din punct de vedere al concentrației de nutrienți și al efectelor sale benefice, Matcha este o specialitate de ceai verde aproape necunoscută Occidentului până nu demult. Invenție chinezească, matcha a fost importată în Japonia acum câteva sute de ani și a devenit rapid un simbol al acestei țări. Despre beneficiile matcha și despre istoria acestui tip de ceai puteți citi mai multe aici, aici și aici sau puteți viziona video-ul pe care colega noastră Alina l-a pregătit pentru voi.

Ceai alb

Ceaiul alb este cel mai puțin oxidat dintre toate ceaiurile. Pentru această varietate de ceai sunt culese manual doar frunzele de pe vârfurile crenguțelor, înainte de deschiderea lor completă. Aceste frunze sunt acoperite de peri fini, alb argintii, acesta fiind și motivul pentru care această varietate de ceai este cunoscută sub denumirea de ceai alb. Frunzele sunt lăsate apoi să se usuce la soare și nu sunt tratate termic prin alte metode pentru oprirea procesului de oxidare. Gustul ceaiului alb este delicat cu note de fân sau măr, în funcție de specia de Camellia sinensis ale cărei frunze au fost recoltate pentru producerea acestui ceai.

Ceai Oolong

Pentru obținerea acestei varietăți de ceai frunzele de Camellia Sinensis sunt lăsate să se usuce la soare și apoi să se oxideze foarte puțin, spre deosebire de ceaiul verde unde procesul de oxidare este evitat sau de ceaiul negru pentru obținerea căruia frunzele de ceai sunt complet oxidate. Gradul de fermentare al frunzelor de ceai este unul dintre factorii care fac distincția între diferitele tipuri de Oolong existente pe piață. Un ceai Oolong cu un grad de fermentare de 10 până la 40% este un ceai de un verde deschis, în timp ce un Oolong cu un grad de fermentare mai mare va avea o culoare mai închisă, asemănătoare cu cea a ceaiului negru. Dintre cele mai faimoase ceaiuri Oolong la nivel mondial, menționăm ceaiul Ti Kuan Yin, un ceai Oolong produs în China, cu un grad de fermentare de 40% și cu o aromă delicată, florală.

Încheiem articolul nostru cu un lucru mai puțin cunoscut despre cuvântul ceai. Ca și ceaiul, cuvântul își are originea în China. Și cu câteva mici excepții, în lume există doar două cuvinte pentru ceai, ambele avându-și originea în China. Cuvântul “te” a dus la nașterea lui “tea” (eng), “thé”(fr), “té” (es), etc. iar cuvântul mandarin ”cha” stă la originea unor cuvinte ca “chay”(ru), chai (bg.), tsai (gr) și a cuvântului românesc ceai. Interesant este faptul ca utilizarea unuia sau altuia dintre cele două tipuri de derivate reflectă și felul în care ceaiul a pătruns în țara respectivă. Mai precis, țările în care ceaiul a fost importat pe cale maritimă au adoptat derivate ale chinezescului “te”, în timp ce acolo unde importul s-a făcut pe uscat, au apărut derivate ale cuvântului mandarin “cha”.